Connect with us

Politică

Liviu Dragnea așteptat de protestatari la ÎCCJ

Published

on

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a ajuns, miercuri dimineaţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost citat pentru audieri în dosarul în care este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.

UPDATE 15:30 Inculpată în dosarul DGASPC: Nu am fost protejata lui Dragnea. Nu ştiam că săvârşesc o faptă penală

Miercuri, la şedinţa de judecată din dosarul în care Liviu Dragnea este acuzat de implicare în angajări fictive la DGASPC Teleorman, a fost audiată una dintre femeile care ar fi fost favorizate de preşedintele PSD, aceasta susţinând că nu ştia că acţiunile ei sunt penale.

Adriana Botorogeanu, acuzată că ar fi desfăşurat activităţi la sediul PSD în timp ce era angajată la DGASPC, le-a spus judecătorilor că nu doreşte să mai dea nicio declaraţie. Anisa Stoica, în sarcina căreia s-a dispus aceeaşi faptă, a acceptat să răspundă la întrebări. Ambele şi-au recunoscut vinovăţia.

Anisa Stoica a declarat în instanţă să nu a solicitat să fie angajată şi nici nu i s-a adresat lui Liviu Dragnea în acest sens, precizând, de asemenea, că pentru activitatea de la partid nu era plătită.

„Nu eu am solicitat să fiu angajată. Nu m-am adresat lui Matei Stuparu şi nici lui Liviu Dragnea. La acea dată eu îmi desfăşurăm activitatea în presa locală. La o întrunire la Camera Deputaţilor, cred că în 2006, unde era prezentă şi Adriana Botorogeanu, şi am făcut cunoştinţă cu Liviu Dragnea, iar ulterior ne-am întâlnit la CJ Teleorman, împrejurare în care mi-a spus că doreşte să înfiinţeze un birou de presă în cadrul organizaţiei judeţene a partidului. Eu i-am spus că nu m-am mai ocupat, însă aş fi de acord să încerc. La acea dată s-a pus problema să lucrez în cadrul partidului, fără să se precizeze o anumită funcţie. Trei luni de zile, deşi mi-am desfăşurat activitatea la organizaţia judeţeană a PSD, nu am fost remunerată. La un moment dat am fost întrebată de domnul Dragnea dacă s-a rezolvat problema cu angajarea, iar eu am spus că nu şi nici nu ştiam cine trebuie s-o rezolve. Eu nu am apelat la nimeni să intervină la Dragnea pentru a fi angajată. Domnul Dragnea a avut nişte discuţii cu juste persoane pe care nu le mai ţin minte exact şi mi-a spus că voi fi angajată în cadrul DGASPC Teleorman, spunând că este o soluţie temporară”, a spus Anisa Stoica.

Aceasta le-a mai spus magistraţilor că Floarea Alesu, fostul director al DGASPC Teleorman, a fost cea care le-a spus să meargă la partid şi să nu mai vină la instituţia la care erau angajate.

„Nu ştiu de unde Floarea Alesu ştia că în acea perioadă eu şi Adriana Botorogeanu ne desfăşurăm activitatea la partid. La un moment dat, Alesu a ieşit din birou, însă revenit la scurt timp şi ne-a spus să nu venim deloc la DGASPC şi să mergem doar la partid. Doamna director Alesu nu ne-a dat nicio explicaţie pentru ceea ce ne-a comunicat în final să facem. Atât eu, cât şi Adriana Botorogeanu ne-am dus la sediul partidului, unde ne-am desfăşurat activitatea. Eu nu am realizat la data respectivă că procedând în modul arătat şi acceptând în continuare activitatea la partid, deşi eram salarizată de DGASPC Teleorman pot săvârşi o faptă penală. Nu am fost niciodată protejata lui Dragnea, nu am făcut parte din cercul lui relaţional. Niciodată nu am avut vreo discuţie cu Bombonica Prodana în legătură cu menţinerea pe post a mea. De altfel, nu m-am întâlnit niciodată cu dânsa. (…) Adriana Botorogeanu fusese angajată înaintea mea la DGASPC Teleorman şi îşi desfăşura activitatea la partid şi cred că persoanele de la partid cunoşteau această situaţie, că vine la partid, dar e plătită de DGASPC. Nu am cunoştinţă dacă Botorogeanu se bucură de protecţie din partea vreunei persoane”, a mai spus Stoica.

Nicuşor Gheorghe, fost şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare din cadrul DGASPC, un alt inculpat din dosar care şi-a recunoscut vinovăţia, a declarat în faţa judecătorilor că s-a temut că îşi va piarde serviciul, de aceea a efectuat documentele care nu corespundeau realităţii.

„Eu, personal, am avut discuţii cu şeful meu de serviciu în legătură cu faptul că Botorogeanu nu se prezenta la serviciu, spre exemplu cu doamna Miloş Rodica, fosta Drăghici. Am discutat situaţia Botorogeanu şi cu doamna Alesu Floarea, dar şi cu Jenica Dumitru. Eu mi-am dat seama din discuţii că Adriana Botorogeanu e beneficiara unei clemenţe din partea persoanelor cu funcţii de conducere. Mi-a cerut să întocmesc documentele cu privire la Botorogeanu, doamna Miloş, doamna Alesu, si doamna Dumitru Jenica. Niciuna din cele trei nu mi-au spus că Adriana Botorogeanu e protejată de o persoană anume. Deşi exista un anumit “folclor” cu privire la Botorogeanu, în sensul că se vorbea “pe la colţuri”, nu am simţit asta ca o presiune asupra mea atunci când am întocmit documentele, eu întocmindu-le la cererea acestor persoane. Recunosc că le-am întocmit, că le-am semnat, celelalte semnături pentru documente nu stiu când au fost aplicate şi cine le-a aplicat. Nu cunosc dacă Botorogeanu era sau nu protejata lui Liviu Dragnea. Eu pe Botorogeanu am văzut-o o singură dată în viaţă mea. În cursul urmăririi penale, nu am făcut niciun fel de afirmaţii prin care să leg numele lui Botorogeanu de Dragnea Bombonica”, le-a spus acesta judecătorilor.

„Eu i-am spus procurorului că se zvonea pe la colţuri că Botorogeanu ar fi fost protejata doamnei Dragnea Bombonica. Când mi s-a cerut de către cele trei persoane să întocmesc documentele am acceptat să fac asta deoarece mă temeam de repercusiuni din partea acestora dacă m-aş fi opus. Cele mai multe discuţii le-am avut cu doamna Miloş, care mi-a spus că dacă nu fac documentele s-ar putea să-mi caut serviciul în altă parte. Când am întocmit actele, nu ştiam că Botorogeanu se ducea şi îşi desfăşura activitatea la sefiul organizaţiei de partid. Iniţial eu am refuzat s-o trec în pontaj, însă documentul mi-a fost restituit de resursele umane, cu indicaţia s-o trec şi pe Botorogeanu. Am refăcut lucrarea şi am trecut-o şi pe Botorogeanu. Dumitru Jenica mi-a spus că Botorogeanu “trebuie neapărat trecută” în pontaj. În scris, eu nu am făcut nimic pentru a infirma conducerea DGASPC, însă verbal am discutat cu Miloş, Alesu şi Dumitru Jenica. Nici acestea nu mi-au dat nicio explicaţie de ce Botorogeanu trebuia să figureze în pontaj. Având în vedere aceste aspecte, am considerat că nu mai e cazul să fac alte demersuri ulterioare pentru a infirma conducerea unităţii”, a completat Nicuşor Gheorghe.

De asemenea, unul dintre martorii propuşi de către Liviu Dragnea, Silvia Oprescu, secretar al judeţului Teleorman, a spus că nu a auzit că liderul PSD, le-ar fi favorizat pe cele două angajate, Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu.

„Le cunosc pe doamnele Alesu şi Jenica Dumitru, niciuna dintre acestea nu a afirmat faţă de mine că Liviu Dragnea le-ar proteja pe cele două persoane, Stoica şi Botorogeanu. Niciodată Dragnea nu s-a interesat despre situaţia celor două persoane. (…) Liviu Dragnea nu avea un comportament dictatorial, însă era foarte exigent în sensul că dorea ca toate documentele să fie efectuate în conformitate cu legea. (…) Cu certitudine afirm că, între 2006-2012, niciodată Liviu Dragnea nu mi-a solicitat – nici direct, nici indirect – ce cele două persoane, Botorogeanu şi Stoica să fie angajate sau menţinute în funcţie în cadrul DGASPC Teleorman”, a mai spus aceasta.

Tot un martor audiat la solicitarea liderului PSD este Matei Stuparu, în prezent secretar general adjunct la Senat, însă la data faptelor acesta deţinea funcţie de conducere în cadrul unei instituţii din subordinea CJ Teleorman. Stuparu a declarat în faţa instanţei că le cunoaşte pe cele două inculpate, Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu, cea dintâi cerându-i să fie angajată în calitate de purtător de cuvânt al organizaţiei.

„Conform statutului partidului, bilunar se organizau şedinţe ale biroului permanent judeţean. Cel puţin la una din şedinţe am remarcat-o pe numită Anisa Stoica, ce nu era membră a biroului permanent. Într-una din pauze, aceasta a venit la mine şi mi-a spus că doreşte să se angajeze ca purtător de cuvânt al administraţiei de partid şi mi-a spus că a fost trimisă la mine de Liviu Dragnea. Nu îmi aduc aminte dacă am discutat cu Dragnea despre faptul că Stoica a venit la mine. Eu i-am spus Anisei Stoica faptul că nu există post de purtător de cuvânt al organizaţiei de partid şi nu există fonduri pentru a fi plătită funcţia, organizaţia nu a avut niciodată un angajat plătit pe această funcţie. Ulterior, Stoica a revenit şi mi-a cerut s-o angajez pe un post de artist dansator la ansamblul popular Burnasu. I-am spus că nu pot îndeplini această solicitare”, a spus martorul.

Acesta a mai subliniat că o vedea pe Adriana Botorogeanu la sediul PSD, însă doar în weekend, deoarece era angajată la DGASPC.

Stire inițială:

La sediul ICCJ s-au adunat mai mulţi contestatari ai săi şi au fost mobilizaţi zeci de jandarmi, scrie news.ro.

Şedinţa de judecată este programată de la 10.00, iar Liviu Dragnea a ajuns cu puţin timp înaintea acestei ore.

La sediul instanţei supreme a fost mobilizat un număr mare de jandarmi, iar Liviu Dragnea şi-a făcut drum cu greu printre jurnalişti. Acesta nu a făcut nicio declaraţie.

În faţa instanţei supreme s-au adunat şi mai mulţi contestatari ai liderului PSD.

În 15 februarie, instanţa supremă a stabilit ca Liviu Dragnea să fie audiat pe 21 martie, în aceeaşi zi cu cei trei inculpaţi care şi-au recunoscut vinovăţia în acest dosar – Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica. De asemenea, ar urma să fie audiaţi şi trei martori propuşi de Liviu Dragnea – Silvia Oprescu (secretar al CJ Teleorman), Liliana Magheru (director în CJ Teleorman) şi Timotei Stuparu (secretarul PSD Teleorman).

La termenul de judecată din 15 februarie, au fost audiaţi şase martori – primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, şi foşti sau actuali angajaţi ai DGASPC Teleorman şi ai Consiliului Judeţean.

Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat “La puşcărie!”, iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.

În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost  trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. “În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.

La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.

Tot miercuri, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) judecă procesele în care sunt trimişi în judecată preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi fostul vicepremier Gabriel Oprea. Toate cele trei procese au fost reluate de la zero în toamna anului trecut, după ce judecătorul care a înlocuit-o în complet pe Anamaria Dascălu, care s-a pensionat, a decis readministrarea probelor, invocând o decizie CEDO.

Sursa: stiripesurse

mediafax

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Politică

Klaus Iohannis despre 20 – 20 si analfabetismul din institutiile statului

Published

on

Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România se confruntă cu o rată mare de analfabetism funcţional, atrăgând atenţia că trebuie susţinute programele deja funcţionale privind abandonul şcolar, arătând cu degetul spre celebrul 20 – 20 al Vioricăi Dancilă.

“Sistemul educaţional trebuie să facă diferenţă reală în nivelul de cunoştinţe ale copilului. Şi în România un studiu din 2016 arată că ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcţional de 42 de procente, care se reflectă şi în alte sfere ale politicii româneşti. (…) Nu e suficient să asigurăm accesul la educaţie. Trebuie să garantăm accesul la educaţie de calitate. La nivel naţional ne confruntăm cu o criză demografică amplificată., abandon şcolar şi o participare scăzută la învăţământul superior. Poate nu e cazul acum să ne concentrăm creditele pentru învăţământul superior şi să neglijăm alte proiecte deja demarate”, a declarat președintele Klaus Iohannis, prezent la evenimentul de lansare World Development Report: „Learning to Realize Education’s Promise”.

Preşedintele nu a ratat ocazia și a ironizat-o pe Viorica Dăncilă cu 20-20. “Continuăm să ne îndepărtăm de obiectivul Europa 2020, sau 20-20, cum se spune mai nou, în domeniul părăsirii şcolii timpurie, cu o cifră de optesprezece (sic!) la sută”, a mai adăugat Iohannis.

Continue Reading

Politică

Laurențiu Rebega: Ucraina este al doilea URSS, mai prost!

Published

on

By

Lautențiu Rebega

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, unul din liderii Pro Romania, se arată indignat într-un comunicat de presă transmis către redacția StateNews, față de acțiunea Serviciilor Secrete din Ucraina, care au descins într-un centru cultural, datorita unor hărți ale României Mari.

“Aflăm, fără surprindere, dar cu maximă indignare, că agenți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au descins luni, 11 iunie, la Centrul de Cultură Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, confiscând materiale și reținându-l pe președintele acestuia, Vasile Tărâțeanu, căruia i s-a deschis un dosar penal, în baza articolului 110 al Codului Penal al Ucrainei. Acuzația a fost că materialele respective, hărți ale României Mari din 1918, ar constitui „apeluri pentru a încălca integritatea teritorială” a Ucrainei.

Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți se află în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, deci a Guvernului României, și a fost deschis ca urmare a unor acorduri oficiale între România și Ucraina. Prin urmare, prin această acțiune, serviciile secrete ucrainene intră într-un spațiu în care funcționează o instituție a Guvernului României, iar Ucraina acuză România de incitare la încălcarea integrității ei teritoriale.

Putem crede, oare, așa ceva? Cine are interesul să strice relațiile Ucrainei cu Uniunea Europeană? Față de această situație, extrem de gravă, ar trebui să reacționeze atât România, cât și Uniunea Europeană!

Guvernul României, prin MRP, a anunțat doar că „urmărește situația și va oferi tot sprijinul posibil, în conformitate cu respectarea cadrului legal intern și internațional”,

Este mult prea puțin! După 1991, România a tratat Ucraina cu simpatie, deschidere și bunăvoință. Din păcate, niciunul dintre guvernele succedate la Kiev până acum nu au dovedit înțelegerea noțiunilor europene de democrație, drepturi ale omului și protecție a minorităților!

Solicit, de aceea, Guvernului României un protest energic la adresa autorităților de la Kiev și adoptarea unor sancțiuni împotriva Ucrainei, dacă situația de la Centrul Eudoxiu Hurmuzachi nu se rezolvă în cel mai scurt timp și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) nu prezintă oficial scuze personalului Centrului.

Conform tuturor observatorilor independenți, situația minorităților etnice din Ucraina este mult mai rea decât în perioada sovietică. Nu numai românii, ci și maghiarii, polonezii și cetățenii altor etnii sunt supuși sistematic unei discriminări de facto. Toate acestea se întâmplă în timp ce diverși oficiali ucraineni se perindă servili pe la instituțiile din Bruxelles și din alte capitale europene cerșind bani și avantaje economice. De fapt, Ucraina șantajează Uniunea Europeană, promițând reforme care nu se fac și primind bani care se topesc în conturile unei oligarhii corupte.

Din nefericire, Ucraina nu poate fi considerată un stat democratic. Clasa politică a eșuat, corupția a atins cote amețitoare, iar ceea ce se întâmplă în culisele puterii de la Kiev ne trimite cu gândul la nomenclatura din epoca lui Stalin.

Din calitatea de deputat european, voi iniția o solicitare de înghețare a fondurilor și ajutoarelor destinate Ucrainei până când autoritățile de la Kiev nu vor demonstra practic că au înțeles valorile și normele europene.

 

Aflăm, fără surprindere, dar cu maximă indignare, că agenți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au descins luni, 11 iunie, la Centrul de Cultură Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, confiscând materiale și reținându-l pe președintele acestuia, Vasile Tărâțeanu, căruia i s-a deschis un dosar penal, în baza articolului 110 al Codului Penal al Ucrainei. Acuzația a fost că materialele respective, hărți ale României Mari din 1918, ar constitui „apeluri pentru a încălca integritatea teritorială” a Ucrainei.

Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți se află în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, deci a Guvernului României, și a fost deschis ca urmare a unor acorduri oficiale între România și Ucraina. Prin urmare, prin această acțiune, serviciile secrete ucrainene intră într-un spațiu în care funcționează o instituție a Guvernului României, iar Ucraina acuză România de incitare la încălcarea integrității ei teritoriale.

Putem crede, oare, așa ceva? Cine are interesul să strice relațiile Ucrainei cu Uniunea Europeană? Față de această situație, extrem de gravă, ar trebui să reacționeze atât România, cât și Uniunea Europeană!

Guvernul României, prin MRP, a anunțat doar că „urmărește situația și va oferi tot sprijinul posibil, în conformitate cu respectarea cadrului legal intern și internațional”,

Este mult prea puțin! După 1991, România a tratat Ucraina cu simpatie, deschidere și bunăvoință. Din păcate, niciunul dintre guvernele succedate la Kiev până acum nu au dovedit înțelegerea noțiunilor europene de democrație, drepturi ale omului și protecție a minorităților!

Solicit, de aceea, Guvernului României un protest energic la adresa autorităților de la Kiev și adoptarea unor sancțiuni împotriva Ucrainei, dacă situația de la Centrul Eudoxiu Hurmuzachi nu se rezolvă în cel mai scurt timp și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) nu prezintă oficial scuze personalului Centrului.

Conform tuturor observatorilor independenți, situația minorităților etnice din Ucraina este mult mai rea decât în perioada sovietică. Nu numai românii, ci și maghiarii, polonezii și cetățenii altor etnii sunt supuși sistematic unei discriminări de facto. Toate acestea se întâmplă în timp ce diverși oficiali ucraineni se perindă servili pe la instituțiile din Bruxelles și din alte capitale europene cerșind bani și avantaje economice. De fapt, Ucraina șantajează Uniunea Europeană, promițând reforme care nu se fac și primind bani care se topesc în conturile unei oligarhii corupte.

Din nefericire, Ucraina nu poate fi considerată un stat democratic. Clasa politică a eșuat, corupția a atins cote amețitoare, iar ceea ce se întâmplă în culisele puterii de la Kiev ne trimite cu gândul la nomenclatura din epoca lui Stalin.

Din calitatea de deputat european, voi iniția o solicitare de înghețare a fondurilor și ajutoarelor destinate Ucrainei până când autoritățile de la Kiev nu vor demonstra practic că au înțeles valorile și normele europene.”, se arată în comunicatul semnat de Europarlamentarul roman, Laurențiu Rebega.

 

Continue Reading

Politică

Klaus Iohannis: spune că motivarea CCR aduce mai multe întrebări decât clarificări

Published

on

Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, după ce a anunțat că a citit o primă dată motivarea CCR în privința revocării șefei DNA, că decizia „vine exact în linia PSD care încearcă să amputeze puterea președintelui”. „Se pune întrebarea dacă procurorii mai sunt independenți”, a adăugat șeful statului. El a spus că motivarea aduce mai multe întrebări decât clarificări.

Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis:

Am citit motivarea deciziei CCR. Ca să nu apară așa o confuzie, eu am spus de prima dată că voi citi această motivare până când o înțeleg foarte bine. Deci mai avem un pic de citit. Citind această motivare au apărut câteva lucruri care m-au făcut să evaluez anumite demersuri într-o nouă lumină.

În acestă etapă recunosc că motivarea aduce la suprafață mai multe întrebări decât clarificări. Dar o aprofundare ulterioră ne poate duce mai aproape de adevăr.

Să o iau de la început. Toată dezbaterea a pornit în jurul luptei anticorupție. Se pune întrebarea legitimă, dacă atâția politicieni sunt nemulțumiți, mai e nevoie de anticorupție? Răspunsul e ferm și clar. România are nevoie de lupta anticuropție și românii să aibă încredere că e o luptă dreaptă.

Au fost aduse exemple unde poate procedurile au fost discutabile, dar aceste chestiuni sunt în rezolvare și mii de cazuri merg înainte. Lupta anticorupție este un succes în România. Aici sunt foarte ferm și foarte clar. Lupta anticorupție merge mai departe.

Constatăm destul de ușor că PSD încearcă să amputeze puterile președintelui. Un partid încearcă să amputeze puterile președintelui, fiindcă actualul președinte evident că are în multe privințe alte păreri decât majoritatea pesedistă din Parlament.

Prima dorință: legea ANCOM. Președintele a fost scos din procedura de numire a șefului ANCOM. A continuat discuția chiar când s-au discutat legile justiției, unde puterea președintelui a fost diminuată. Nu cumva aceste legi au fost modificate și pentru a diminua puterea președintelui?

E clar că PSD încearcă să diminueze puterea președintelui. Din păcate, decizia CCR vine exact în aceeași linie și aceeași logică de diminuare a rolului președintelui din procedura de demitere a unui procuror.

De aici apar întrebările. Se pune întrebarea: care mai este statutul procurorilor? Mai sunt independenți așa cum ni-i dorim ca să fie eficienți în lupta anticorupție? Sau sunt duși în subordinea ministrului decât sub autoritatea lui, așa cum scrie în Constituție? Este o întrebare la care trebuie să răspundem.

O altă întrebare se pune în același context: avem un nou super-ministru al justiției? Care decide și președintele execută, fără să se țină seama de avizul CSM?

Apoi, ce mai este CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul principal dacă nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror-șef?

Iată întrebări la care trebuie să răspundă și unii și alții, la care să se răspundă după o dezbatere publică. Sunt dispus să pun aceste întrebări.

Un referendum poate fi finalul unei astfel de dezbateri.

Am văzut ce se poate întâmpla după o dezbatere prost făcută, ca cea privind legile justiției, o astfel de dezbatere mai mult încurcă.

Este nevoie de o dezbatere largă, cu toți cei interesați și poate, la final, poporul să-și spună părerea. Poate este nevoie de o clarificare în Constituție, poate trebuie să gândim dacă arhitectura statului e bine construită sau trebuie introduse mecanisme care garantează că nu ne îndepărtăm, poate ne gândim ce fel de persoane trebuie chemate la conducerea statului.

Constat că este evident că această decizie vine exact în linia PSD prin care încearcă să amputeze din puterile președintelui.

Care sunt pașii juridici urmează să vă lămuresc când împreună cu juriștii din administrație ajungem la o concluzie.

Este o speță foarte complicată, care va avea influențe asupra felului în care funcționează statul român și cum înțelegem arhitectura statului în continuare. Nu avem nevoie de o construcție a statului care e o formă fără fond. Trebuie să găsim răspunsurile la aceste întrebări.

Motivarea foarte amplă scrisă de CCR ne dă câteva indicații, ne ridică câteva probleme. Nu putem face următorul pas până când nu vedem ce ni se transmite prin această motivare.

Întrebat despre declarațiile unor membri ai coaliției privind posibilitatea suspendării președintelui:

Cred că se grabesc PSD-iștii, nici n-am afirmat în vreun fel ce voi face în perioada următoare, decât să citesc decizia și motivarea și să formulez întrebări pertinente. Nu va exista nicio suspendare pentru că nu există niciun temei pentru suspendare, iar dacă unii PSD-iști se trezesc vorbind pentru că le place să se audă la TV, este problema lor.

Întrebat când va anunța ceea ce are de gând să facă:

Este nevoie să acționez într-un timp rezonabil, nu putem aștepta până în decembrie, dar nu cred că se așteaptă cineva de la mine să aplic mecanic o decizie într-o zi sau două. Dacă aceste teme acum au apărut, să avem o dezbatere o discuție, să ne lămurim.

Întrebat dacă a vorbit cu șefa DNA despre o posibilă demisie a acesteia:

Nu am discutat această chestiune și nu depinde de mine.

Nu ar face dezbaterea publică mai ușoară. Lucrurile au fost scrise într-o motivare a CCR și acum nu putem să nu ne întrebăm ce e cu lupta anticorupțuie, cu procurorii, nu putem avea un superministru care îi spune președintelui ce să facă. Eu nu încalc Constituția, eu o apăr.

Întrebat despre acțiunea unor asociații ale magistraților, care au cerut CSM să apere independența justiției, în urma declarațiilor unor politicieni:

Pe bună dreptate s-au revoltat magistrații, văzând cum se trezește un politician care mai e și infractor, care camenință procurorii după ce a convocat un miting mediocru antijustiție.

Nu putem intra în derivă și să ne trezim că renunțăm la valori democratice.

Întrebat dacă a discutat cu reprezentanții Comisiei de la Veneția despre sesizarea făcută de CCR, care reclama „atacuri virulente”:

Nu am discutat, să o lămurească cei ce au făcut-o.

Întrebat dacă a cerut demisia Laurei Codruța Kovesi:

Eu acum sunt în faza în care mă lămuresc ce e cu decizia CCR și motivarea.

Actuala chestiune pe care s-a cerut referendum este tărăgănată tocmai de PSD și de Parlament, aveau toată legislația la îndemână.

Întrebat dacă acuză CCR de implicare în politică:

Nu acuz CCR, constat o coincidență care ridică foarte multe întrebări.

Eu cred că aceste chestiuni trebuie lămurite în primul rând de politicieni, demersul de amputare a puterilor președiontelui e al PSD. Văzând că nu reușește să dea președintele, s-a gândit că e o soluție să taie din puterile președintelui.

Dacă vrem să ajungem la concluzii solide și sănătoase pentru România, toată lumea trebuie să intre în consultări. Sunt dipus să pornesc această dezbatere.

Klaus Iohannis a fost întrebat de jurnaliști și ce crede despre declarația făcută de Liviu Dragnea, zilele trecute, când a susținut că NATO și UE au finanțat așa-zisul „stat paralel”.

O declarație foarte proastă și contraproductivă. În România nu există niciun stat paralel, este o invenție a pesediștilor prin care vor să-și motiveze demersurile anti-justiție și anti-servicii. Atât de simplu este. În România există un singur stat și pe acel stat îl reprezint eu! Povestea cu statul paralel este o invenție, nu știu dacă a pesediștilor, sau a consultanților lor, dar pot să-i asigur pe români că în România nu există niciun stat paralel și tot restul sunt povești prin care PSD încearcă să-și valideze anumite demersuri destul de discutabile.

Sursa: Digi24

Continue Reading

Facebook

Cele mai noi comentarii

Advertisement
  • Why Trump Can’t Quit Mohammed bin Salman
    From the moment he was named the country’s day-to-day leader, the crown prince of Saudi Arabia has disappointed the United States over and over again. Yet the Trump White House hasn’t let go of him. Guest: Mark Landler, who covers the White House for The New York Times. For more information on today’s episode, visit […]
  • Who’s Allowed to Vote in Georgia?
    One candidate made a name for herself trying to register voters. Another rose to prominence trying to purge them from the rolls. We look at how one of the most closely watched governor’s races in the country became a battle over whose vote counts. Guest: Astead W. Herndon, who covers national politics for The New […]
  • A New Climate Tipping Point
    Last week, a long-awaited report showed that the worst consequences of global warming would occur even sooner than previously thought. Here’s the story behind the findings. Guests: Coral Davenport, who covers energy and the environment for The New York Times, and William D. Nordhaus, who was awarded a Nobel this year for his work on […]
  • Letting Louis C.K. Back Onstage
    Nine months after admitting to sexual misconduct with multiple women, Louis C.K. dropped into a New York City comedy club unannounced and tried to make a comeback. And then he returned, again and again. We talk to the club owner who gave him that stage. Guest: Noam Dworman, the owner of the Comedy Cellar. For […]
  • The Battle for Missouri, Part 2: The Moderate
    When Democrats lost almost every race in Missouri in 2016, their party decided it needed to do something drastic. But the path they chose may have created an entirely new problem. Guest: Sabrina Tavernise, a national correspondent who reported this story for The New York Times and “The Daily.” For more information on today’s episode, […]

În trend