Connect with us

Politică

Klaus Iohannis despre 20 – 20 si analfabetismul din institutiile statului

Published

on

Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România se confruntă cu o rată mare de analfabetism funcţional, atrăgând atenţia că trebuie susţinute programele deja funcţionale privind abandonul şcolar, arătând cu degetul spre celebrul 20 – 20 al Vioricăi Dancilă.

“Sistemul educaţional trebuie să facă diferenţă reală în nivelul de cunoştinţe ale copilului. Şi în România un studiu din 2016 arată că ne confruntăm cu o rată de analfabetism funcţional de 42 de procente, care se reflectă şi în alte sfere ale politicii româneşti. (…) Nu e suficient să asigurăm accesul la educaţie. Trebuie să garantăm accesul la educaţie de calitate. La nivel naţional ne confruntăm cu o criză demografică amplificată., abandon şcolar şi o participare scăzută la învăţământul superior. Poate nu e cazul acum să ne concentrăm creditele pentru învăţământul superior şi să neglijăm alte proiecte deja demarate”, a declarat președintele Klaus Iohannis, prezent la evenimentul de lansare World Development Report: „Learning to Realize Education’s Promise”.

Preşedintele nu a ratat ocazia și a ironizat-o pe Viorica Dăncilă cu 20-20. “Continuăm să ne îndepărtăm de obiectivul Europa 2020, sau 20-20, cum se spune mai nou, în domeniul părăsirii şcolii timpurie, cu o cifră de optesprezece (sic!) la sută”, a mai adăugat Iohannis.

Politică

Laurențiu Rebega: Ucraina este al doilea URSS, mai prost!

Published

on

By

Lautențiu Rebega

Europarlamentarul Laurențiu Rebega, unul din liderii Pro Romania, se arată indignat într-un comunicat de presă transmis către redacția StateNews, față de acțiunea Serviciilor Secrete din Ucraina, care au descins într-un centru cultural, datorita unor hărți ale României Mari.

“Aflăm, fără surprindere, dar cu maximă indignare, că agenți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au descins luni, 11 iunie, la Centrul de Cultură Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, confiscând materiale și reținându-l pe președintele acestuia, Vasile Tărâțeanu, căruia i s-a deschis un dosar penal, în baza articolului 110 al Codului Penal al Ucrainei. Acuzația a fost că materialele respective, hărți ale României Mari din 1918, ar constitui „apeluri pentru a încălca integritatea teritorială” a Ucrainei.

Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți se află în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, deci a Guvernului României, și a fost deschis ca urmare a unor acorduri oficiale între România și Ucraina. Prin urmare, prin această acțiune, serviciile secrete ucrainene intră într-un spațiu în care funcționează o instituție a Guvernului României, iar Ucraina acuză România de incitare la încălcarea integrității ei teritoriale.

Putem crede, oare, așa ceva? Cine are interesul să strice relațiile Ucrainei cu Uniunea Europeană? Față de această situație, extrem de gravă, ar trebui să reacționeze atât România, cât și Uniunea Europeană!

Guvernul României, prin MRP, a anunțat doar că „urmărește situația și va oferi tot sprijinul posibil, în conformitate cu respectarea cadrului legal intern și internațional”,

Este mult prea puțin! După 1991, România a tratat Ucraina cu simpatie, deschidere și bunăvoință. Din păcate, niciunul dintre guvernele succedate la Kiev până acum nu au dovedit înțelegerea noțiunilor europene de democrație, drepturi ale omului și protecție a minorităților!

Solicit, de aceea, Guvernului României un protest energic la adresa autorităților de la Kiev și adoptarea unor sancțiuni împotriva Ucrainei, dacă situația de la Centrul Eudoxiu Hurmuzachi nu se rezolvă în cel mai scurt timp și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) nu prezintă oficial scuze personalului Centrului.

Conform tuturor observatorilor independenți, situația minorităților etnice din Ucraina este mult mai rea decât în perioada sovietică. Nu numai românii, ci și maghiarii, polonezii și cetățenii altor etnii sunt supuși sistematic unei discriminări de facto. Toate acestea se întâmplă în timp ce diverși oficiali ucraineni se perindă servili pe la instituțiile din Bruxelles și din alte capitale europene cerșind bani și avantaje economice. De fapt, Ucraina șantajează Uniunea Europeană, promițând reforme care nu se fac și primind bani care se topesc în conturile unei oligarhii corupte.

Din nefericire, Ucraina nu poate fi considerată un stat democratic. Clasa politică a eșuat, corupția a atins cote amețitoare, iar ceea ce se întâmplă în culisele puterii de la Kiev ne trimite cu gândul la nomenclatura din epoca lui Stalin.

Din calitatea de deputat european, voi iniția o solicitare de înghețare a fondurilor și ajutoarelor destinate Ucrainei până când autoritățile de la Kiev nu vor demonstra practic că au înțeles valorile și normele europene.

 

Aflăm, fără surprindere, dar cu maximă indignare, că agenți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au descins luni, 11 iunie, la Centrul de Cultură Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți, confiscând materiale și reținându-l pe președintele acestuia, Vasile Tărâțeanu, căruia i s-a deschis un dosar penal, în baza articolului 110 al Codului Penal al Ucrainei. Acuzația a fost că materialele respective, hărți ale României Mari din 1918, ar constitui „apeluri pentru a încălca integritatea teritorială” a Ucrainei.

Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți se află în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, deci a Guvernului României, și a fost deschis ca urmare a unor acorduri oficiale între România și Ucraina. Prin urmare, prin această acțiune, serviciile secrete ucrainene intră într-un spațiu în care funcționează o instituție a Guvernului României, iar Ucraina acuză România de incitare la încălcarea integrității ei teritoriale.

Putem crede, oare, așa ceva? Cine are interesul să strice relațiile Ucrainei cu Uniunea Europeană? Față de această situație, extrem de gravă, ar trebui să reacționeze atât România, cât și Uniunea Europeană!

Guvernul României, prin MRP, a anunțat doar că „urmărește situația și va oferi tot sprijinul posibil, în conformitate cu respectarea cadrului legal intern și internațional”,

Este mult prea puțin! După 1991, România a tratat Ucraina cu simpatie, deschidere și bunăvoință. Din păcate, niciunul dintre guvernele succedate la Kiev până acum nu au dovedit înțelegerea noțiunilor europene de democrație, drepturi ale omului și protecție a minorităților!

Solicit, de aceea, Guvernului României un protest energic la adresa autorităților de la Kiev și adoptarea unor sancțiuni împotriva Ucrainei, dacă situația de la Centrul Eudoxiu Hurmuzachi nu se rezolvă în cel mai scurt timp și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) nu prezintă oficial scuze personalului Centrului.

Conform tuturor observatorilor independenți, situația minorităților etnice din Ucraina este mult mai rea decât în perioada sovietică. Nu numai românii, ci și maghiarii, polonezii și cetățenii altor etnii sunt supuși sistematic unei discriminări de facto. Toate acestea se întâmplă în timp ce diverși oficiali ucraineni se perindă servili pe la instituțiile din Bruxelles și din alte capitale europene cerșind bani și avantaje economice. De fapt, Ucraina șantajează Uniunea Europeană, promițând reforme care nu se fac și primind bani care se topesc în conturile unei oligarhii corupte.

Din nefericire, Ucraina nu poate fi considerată un stat democratic. Clasa politică a eșuat, corupția a atins cote amețitoare, iar ceea ce se întâmplă în culisele puterii de la Kiev ne trimite cu gândul la nomenclatura din epoca lui Stalin.

Din calitatea de deputat european, voi iniția o solicitare de înghețare a fondurilor și ajutoarelor destinate Ucrainei până când autoritățile de la Kiev nu vor demonstra practic că au înțeles valorile și normele europene.”, se arată în comunicatul semnat de Europarlamentarul roman, Laurențiu Rebega.

 

Continue Reading

Politică

Klaus Iohannis: spune că motivarea CCR aduce mai multe întrebări decât clarificări

Published

on

Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, după ce a anunțat că a citit o primă dată motivarea CCR în privința revocării șefei DNA, că decizia „vine exact în linia PSD care încearcă să amputeze puterea președintelui”. „Se pune întrebarea dacă procurorii mai sunt independenți”, a adăugat șeful statului. El a spus că motivarea aduce mai multe întrebări decât clarificări.

Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis:

Am citit motivarea deciziei CCR. Ca să nu apară așa o confuzie, eu am spus de prima dată că voi citi această motivare până când o înțeleg foarte bine. Deci mai avem un pic de citit. Citind această motivare au apărut câteva lucruri care m-au făcut să evaluez anumite demersuri într-o nouă lumină.

În acestă etapă recunosc că motivarea aduce la suprafață mai multe întrebări decât clarificări. Dar o aprofundare ulterioră ne poate duce mai aproape de adevăr.

Să o iau de la început. Toată dezbaterea a pornit în jurul luptei anticorupție. Se pune întrebarea legitimă, dacă atâția politicieni sunt nemulțumiți, mai e nevoie de anticorupție? Răspunsul e ferm și clar. România are nevoie de lupta anticuropție și românii să aibă încredere că e o luptă dreaptă.

Au fost aduse exemple unde poate procedurile au fost discutabile, dar aceste chestiuni sunt în rezolvare și mii de cazuri merg înainte. Lupta anticorupție este un succes în România. Aici sunt foarte ferm și foarte clar. Lupta anticorupție merge mai departe.

Constatăm destul de ușor că PSD încearcă să amputeze puterile președintelui. Un partid încearcă să amputeze puterile președintelui, fiindcă actualul președinte evident că are în multe privințe alte păreri decât majoritatea pesedistă din Parlament.

Prima dorință: legea ANCOM. Președintele a fost scos din procedura de numire a șefului ANCOM. A continuat discuția chiar când s-au discutat legile justiției, unde puterea președintelui a fost diminuată. Nu cumva aceste legi au fost modificate și pentru a diminua puterea președintelui?

E clar că PSD încearcă să diminueze puterea președintelui. Din păcate, decizia CCR vine exact în aceeași linie și aceeași logică de diminuare a rolului președintelui din procedura de demitere a unui procuror.

De aici apar întrebările. Se pune întrebarea: care mai este statutul procurorilor? Mai sunt independenți așa cum ni-i dorim ca să fie eficienți în lupta anticorupție? Sau sunt duși în subordinea ministrului decât sub autoritatea lui, așa cum scrie în Constituție? Este o întrebare la care trebuie să răspundem.

O altă întrebare se pune în același context: avem un nou super-ministru al justiției? Care decide și președintele execută, fără să se țină seama de avizul CSM?

Apoi, ce mai este CSM? Cum poate CSM să-și îndeplinească rolul principal dacă nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror-șef?

Iată întrebări la care trebuie să răspundă și unii și alții, la care să se răspundă după o dezbatere publică. Sunt dispus să pun aceste întrebări.

Un referendum poate fi finalul unei astfel de dezbateri.

Am văzut ce se poate întâmpla după o dezbatere prost făcută, ca cea privind legile justiției, o astfel de dezbatere mai mult încurcă.

Este nevoie de o dezbatere largă, cu toți cei interesați și poate, la final, poporul să-și spună părerea. Poate este nevoie de o clarificare în Constituție, poate trebuie să gândim dacă arhitectura statului e bine construită sau trebuie introduse mecanisme care garantează că nu ne îndepărtăm, poate ne gândim ce fel de persoane trebuie chemate la conducerea statului.

Constat că este evident că această decizie vine exact în linia PSD prin care încearcă să amputeze din puterile președintelui.

Care sunt pașii juridici urmează să vă lămuresc când împreună cu juriștii din administrație ajungem la o concluzie.

Este o speță foarte complicată, care va avea influențe asupra felului în care funcționează statul român și cum înțelegem arhitectura statului în continuare. Nu avem nevoie de o construcție a statului care e o formă fără fond. Trebuie să găsim răspunsurile la aceste întrebări.

Motivarea foarte amplă scrisă de CCR ne dă câteva indicații, ne ridică câteva probleme. Nu putem face următorul pas până când nu vedem ce ni se transmite prin această motivare.

Întrebat despre declarațiile unor membri ai coaliției privind posibilitatea suspendării președintelui:

Cred că se grabesc PSD-iștii, nici n-am afirmat în vreun fel ce voi face în perioada următoare, decât să citesc decizia și motivarea și să formulez întrebări pertinente. Nu va exista nicio suspendare pentru că nu există niciun temei pentru suspendare, iar dacă unii PSD-iști se trezesc vorbind pentru că le place să se audă la TV, este problema lor.

Întrebat când va anunța ceea ce are de gând să facă:

Este nevoie să acționez într-un timp rezonabil, nu putem aștepta până în decembrie, dar nu cred că se așteaptă cineva de la mine să aplic mecanic o decizie într-o zi sau două. Dacă aceste teme acum au apărut, să avem o dezbatere o discuție, să ne lămurim.

Întrebat dacă a vorbit cu șefa DNA despre o posibilă demisie a acesteia:

Nu am discutat această chestiune și nu depinde de mine.

Nu ar face dezbaterea publică mai ușoară. Lucrurile au fost scrise într-o motivare a CCR și acum nu putem să nu ne întrebăm ce e cu lupta anticorupțuie, cu procurorii, nu putem avea un superministru care îi spune președintelui ce să facă. Eu nu încalc Constituția, eu o apăr.

Întrebat despre acțiunea unor asociații ale magistraților, care au cerut CSM să apere independența justiției, în urma declarațiilor unor politicieni:

Pe bună dreptate s-au revoltat magistrații, văzând cum se trezește un politician care mai e și infractor, care camenință procurorii după ce a convocat un miting mediocru antijustiție.

Nu putem intra în derivă și să ne trezim că renunțăm la valori democratice.

Întrebat dacă a discutat cu reprezentanții Comisiei de la Veneția despre sesizarea făcută de CCR, care reclama „atacuri virulente”:

Nu am discutat, să o lămurească cei ce au făcut-o.

Întrebat dacă a cerut demisia Laurei Codruța Kovesi:

Eu acum sunt în faza în care mă lămuresc ce e cu decizia CCR și motivarea.

Actuala chestiune pe care s-a cerut referendum este tărăgănată tocmai de PSD și de Parlament, aveau toată legislația la îndemână.

Întrebat dacă acuză CCR de implicare în politică:

Nu acuz CCR, constat o coincidență care ridică foarte multe întrebări.

Eu cred că aceste chestiuni trebuie lămurite în primul rând de politicieni, demersul de amputare a puterilor președiontelui e al PSD. Văzând că nu reușește să dea președintele, s-a gândit că e o soluție să taie din puterile președintelui.

Dacă vrem să ajungem la concluzii solide și sănătoase pentru România, toată lumea trebuie să intre în consultări. Sunt dipus să pornesc această dezbatere.

Klaus Iohannis a fost întrebat de jurnaliști și ce crede despre declarația făcută de Liviu Dragnea, zilele trecute, când a susținut că NATO și UE au finanțat așa-zisul „stat paralel”.

O declarație foarte proastă și contraproductivă. În România nu există niciun stat paralel, este o invenție a pesediștilor prin care vor să-și motiveze demersurile anti-justiție și anti-servicii. Atât de simplu este. În România există un singur stat și pe acel stat îl reprezint eu! Povestea cu statul paralel este o invenție, nu știu dacă a pesediștilor, sau a consultanților lor, dar pot să-i asigur pe români că în România nu există niciun stat paralel și tot restul sunt povești prin care PSD încearcă să-și valideze anumite demersuri destul de discutabile.

Sursa: Digi24

Continue Reading

Politică

Liviu Dragnea își așteaptă astăzi sentința

Published

on

By

Liviu Dragnea

Decizie așteptată în dosarul angajărilor fictive. DNA a cerut 7 ani de închisoare pentru Liviu Dragnea.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) sunt aşteptaţi să pronunţe vineri decizia în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, în care DNA a cerut condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea, la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi o pedeapsă de doi ani şi jumătate pentru instigare la fals intelectual, scrie News.ro. De asemenea, procurorii au cerut anularea suspendării condamnării de doi ani în dosarul Referendumul. În cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, procurorii au cerut suspendarea procesului, având în vedere că aceasta şi-a achitat partea de prejudiciu.

Magistraţii instanţei supreme au amânat până acum de două ori pronunţarea sentinţei în acest dosar, ultima dată în 29 mai.

Sentinţa în dosarul în care Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual este aşteptată vineri, cu o zi înaintea mitingului PSD pentru „apărarea democraţiei şi a statului de drept”, la care Dragnea spunea că sunt aşteptate câteva sute de mii de persoane.

În 15 mai, când au avut loc pledoariile finale la ICC, Liviu Dragnea a spus că şi-a afirmat „cu tărie” nevinovăţia pentru că nu a comis niciuna dintre faptele „pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Întrebat ce părere are despre pedeapsa de şapte ani şi jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: „DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă”.

„Pentru noi cei care suntem târâţi în aceast proces este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală şi care au vieţile distruse, au psihicul distrus”, a spus Liviu Dragnea.

Liderul PSD a fost audiat la instanţa supremă, în 21 martie, timp de aproximativ două ore şi a susţinut că fostul director executiv al Direcţiei Floarea Alesu, dar nici altcineva, nu l-a informat vreodată că cele două angajate nu ar merge la serviciu şi că ar încasa salariul fără să muncească. El a negat, de asemenea, că ar fi discutat cu Floarea Alesu despre organigrama DGASPC, spunând că organigrama şi rectificările bugetare ale instituţiei aveau proceduri riguroase, iar competenţa era a Consiliului Director.

Liderul PSD a mai spus că din cei aproape 2.000 de oameni angajaţi în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Teleorman foarte mulţi erau din cadrul PSD şi de la alte partide politice, iar atunci se întreabă firesc dacă ar fi trebuit să se intereseze de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu: „Eu mă întreb firesc – ar fi trebuit să mă interesez de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu? Eu nu merg nici acum în fiecare zi la sediul de partid. Nici atunci. Eu ajungeam la sediul de partid cam la două săptămâni. Au fost perioade în care nu ajungea niciunul câte o lună. Când noi aveam Birou Permanent judeţean însemna că veaneau toţi membrii, şoferii, primarii, consilieri judeţeni, multă lume”.

Liviu Dragnea a fost confruntat în instanţă cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susţinut în faţa magistraţilor că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau şi la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deşi primeau salariu, că a avut mai multe discuţii cu el despre cele două şi că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situaţia se va rezolva şi să îi pună la muncă pe ceilalţi angajaţi. Liderul PSD a negat toate aceste acuzaţii, susţinând în instanţă că nu a avut nicio discuţie cu fosta directoare a DGASPC.

La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înţeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor „bârfe spuse la un şpriţ” şi a susţinut că a rămas “ţinta DNA”: „Aş vrea să închei, domnule preşedinte. Aşa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declaraţiile. Încerc să înţeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe nişte declaratii, nişte feelinguri, nişte bârfe spuse la un şpriţ. Nu am reuşit să înţeleg. Ce să mai spun, am rămas şi sunt ţinta DNA-ului”.

Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat “La puşcărie!”, iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.

În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost  trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. “În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.

La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.

Tot miercuri, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) judecă procesele în care sunt trimişi în judecată preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi fostul vicepremier Gabriel Oprea. Toate cele trei procese au fost reluate de la zero în toamna anului trecut, după ce judecătorul care a înlocuit-o în complet pe Anamaria Dascălu, care s-a pensionat, a decis readministrarea probelor, invocând o decizie CEDO.

Sursa: digi24

Continue Reading

Facebook

Cele mai noi comentarii

Advertisement
  • Why Trump Can’t Quit Mohammed bin Salman
    From the moment he was named the country’s day-to-day leader, the crown prince of Saudi Arabia has disappointed the United States over and over again. Yet the Trump White House hasn’t let go of him. Guest: Mark Landler, who covers the White House for The New York Times. For more information on today’s episode, visit […]
  • Who’s Allowed to Vote in Georgia?
    One candidate made a name for herself trying to register voters. Another rose to prominence trying to purge them from the rolls. We look at how one of the most closely watched governor’s races in the country became a battle over whose vote counts. Guest: Astead W. Herndon, who covers national politics for The New […]
  • A New Climate Tipping Point
    Last week, a long-awaited report showed that the worst consequences of global warming would occur even sooner than previously thought. Here’s the story behind the findings. Guests: Coral Davenport, who covers energy and the environment for The New York Times, and William D. Nordhaus, who was awarded a Nobel this year for his work on […]
  • Letting Louis C.K. Back Onstage
    Nine months after admitting to sexual misconduct with multiple women, Louis C.K. dropped into a New York City comedy club unannounced and tried to make a comeback. And then he returned, again and again. We talk to the club owner who gave him that stage. Guest: Noam Dworman, the owner of the Comedy Cellar. For […]
  • The Battle for Missouri, Part 2: The Moderate
    When Democrats lost almost every race in Missouri in 2016, their party decided it needed to do something drastic. But the path they chose may have created an entirely new problem. Guest: Sabrina Tavernise, a national correspondent who reported this story for The New York Times and “The Daily.” For more information on today’s episode, […]

În trend